Zbor deasupra unui cuib de cuci

(3) Zbor deasupra unui cuib de cuci

(1975)

    „De ce stați aici dacă puteți pleca oricând? Vă credeți nebuni? Ei bine, nu sunteți! Nu sunteți mai nebuni decât orice persoană de pe stradă!”

„Zbor deasupra unui cuib de cuci” (1975) e o ecranizare care a vrut să aducă în atenție sistemul psihiatric și practicile lui fasciste, scop care n-a fost îndeplinit în 40 de ani de când a fost lansată producția datorită propagandei psihiatrice a cărei industrie totalizează suma PIB-urilor a unor state întregi (peste 300 de miliarde de dolari!) precum și a ignoranței populației care își merită pe deplin soarta. 

Personajul principal, Patrick McMurphy (Jack Nicholson), un șmecheraș inteligent și plin de viață care pune pariuri stupide cu toată lumea (cel cu chiuveta a fost stupid de-a dreptul:"Măcar eu am încercat fir-ar să fie, măcar am încercat!") e internat într-o instituție psihiatrică, întrucât cei din sistemul corecțional de unde aparține are dubii referitoare la capacitatea sa de-a munci.

La începutul filmului vedem oameni legați cu curele de pat care spun că se simt odihniți, iar muzica clasică de la început atunci când li se dădeau medicamente (= cătușele minții), aduce cu cadrele filmelor în care era tratat Holocaustul și în care evreii erau primiți pe muzică clasică. Distragerea atenției pacienților de către McMurphy de la plictisitoarele și ineficientele ședințe de grup cu un pachet de cărți porno reprezintă momentul cheie și la prima vedere pare chiar distractiv ce se petrece acolo. 

Poți crede că e un loc de relaxare în care ți-ai dori să fii internat pe o perioadă scurtă. Dar nu e deloc așa! 

La prima ieșire în curte, McMurphy vede unele lucruri care îi dau idei: o veveriță care merge pe sârma ghimpată => gard neelectrificat. 

Apar și primele tehnici de BRAIN FUCKING  pe care le cunosc cadrele medicale ce au făcut studii înalte în așa ceva: Spui ceva, medicul nu înțelege pentru că e foarte prost și-ți spune: „nu vă enervați!” deși tu ai vorbit calm, moment în care te enervezi cu adevărat. “Ne cereți să schimbăm un program foarte precis”  “Dar schimbările n-au făcut rău nimănui, așa-i? ” […]”Dacă nu vrea să vorbească despre asta de ce îl forțați?”  “Scopul e terapia și discutăm problema asta!”   “Dar nu prea îl ajută, nu-i așa?”. 

Urmează votul anulat de asistenta diabolică Ratched și imediat momentul memorabil când McMurphy comentează meciul cu TV-ul stins iar pacienții se entuziasmează că “văd” și ei un meci. 

Asistenta Ratched, învinsă, crapă de ciudă. Lui McMurphy i se aduce la cunoștință că nu poate învinge un sistem și aude pentru prima oară de “internare pe termen nedeterminat” (pe viață) “până te vindeci” (până te reeducă și îți învinge definitv spiritul și mintea sau până le vine lor cheful să-ți dea drumul). 

Apare iar o tehnică de BRAIN FUCKING în care filmul abundă: După ce s-a întrebat dacă vrea cineva să comenteze regimul ăsta fascist apare și replica venită tot din partea asistentei Ratched pe care îți vine să o fuți în inimă: Stai jos și așteaptă-ți rândul! (Și nu uita, viața bate de departe filmul!) Asistenta Ratched îmbrăcată în timpul serviciului în ALB ca un înger neprihănit e arătată la un moment dat în hainele ei civile: Negru, culoarea Morții. 

McMurphy plin de viață și glumeț face o remarcă amuzantă și inteligentă după ce a fost întrebat dacă i-a priit ședința de electro-”terapie”: 
“Următoarea mea femeie o să se aprindă ca un joc mecanic și o să scoată din ea dolari de argint.” 

Am citit într-un manual că încă e recomandată această tehnică de tratament, manual al unei discipline medicale al cărui domeniu îl studiez într-o instituție de învățământ cu forma de învățământ la zi, finanțat din bugetul Consiliului Județean. Tehnică de tratament numită electro-terapie prin șocuri electrice = crimă împotriva umanității. 

Despre final nu spun nimic că am dat deja destule spoilere dar dacă îți va fi plăcut această minunată ecranizare, te rog să mă răsplătești cu un pachet de țigări atunci când o să fiu internat la nebuni™ .

 ©

Wisdom, în loc de concluzie :

Da, e o operă de artă ecranizarea Zbor deasupra unui cuib de cuci și e o capodoperă a cinematografiei, face parte din spuma filmelor și nu ai voie să treci peste el dacă ești iubitor al celei de-a 7-a arte.

Nu lasă loc de interpretări și nu poate fi văzut decât în maniera în care el se arată. Scopul declarat al filmului (neatins) a fost să facă cunoscut sistemul „medical” psihiatric. Psihiatria, în cele din urmă ar trebui scoasă în afara legii și condamnată în mod public asemeni nazismului. (S-au început deja mișcări timide în acest sens în țări avansate precum Elveția, Canada, SUA).

Gândește-te puțin, acțiunea se petrece într-un institut de boli mintale prin care se arată practicile neștiute de public ale acestuia. Sunt prezentate acele tehnici de brain fucking și felul cum se raportează cadrele “medicale” la pacienți prin ineficiente ședințe de grup, ELECTRO-“terapie” ș.a.

O persoană cu solide cunoștințe și studii de cinematografie a publicat o recenzie pe forumul cultural 
http://www.HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!
a acestui film și a interpretat într-un fel bizar, presupusul mesaj al filmului spunând: 

Du-te sa vezi acest film mărturie, cu cadre îndrăznețe și travelinguri de mare efect; cu un montaj flexibil, o poveste frumoasa și cu un joc actoricesc fără de reproș pe toate palierele, pana la nivelul figurației...Dar mai ales du-te sa o vezi pe Sora Ratched (Louise Fletcher) interpretând natural, dezimplicat și nepasional, răul...o femeie aflată în largul ei...

Nu-mi spune te rog, că filmul vrea să arate răutatea femeii, că nu-s chiar așa rele femeile...

Gândește-te, dacă regizorul a vrut să arate partea psihiatrică a spitalelor din Statele Unite, un loc din care ni se dă clasă la capitolul civilizație, sistem sanitar ș.a. Gândește-te cum funcționează aceste sisteme în țările care au făcut parte din blocul sovietic (printre care și România sau Cehia - țara de origine a regizorului Milos Forman). 

Nu te obligă nimeni să-l interpretezi în mod diferit, zău așa, dar e mare păcat să fie interpretat incorect o operă de artă al cărei scop declarat a fost chiar ăsta, una din puținele reacții venite la adresa acestui sistem criminal conceput de mintea umană care are parte de resurse financiare astronomic de mari - sute de miliarde de dolari.

Nu poți vindeca o durere sufletească cu medicamente sintetice (sau naturale), aia ce ți se spune că medicamentele conțin nu știu ce substanțe care interacționează la nivel cerebral inhibând anumiți centri ai durerii e doar gargară, crede-mă. Sau nu mă crede, verifică tu, documentează-te! Sau că poți vindeca o durere sufletească prin cazarea într-o clădire pe un anumit interval de timp indiferent de cât de bune ar fi condițiile de acolo e complet fals și orice om cu un minim de bun-simț ar trebui să simtă asta. Psihiatria va fi scoasă în afara legii mai devreme sau mai târziu, e inevitabil, nu se pune problema "dacă..." ci "când?"

Spune-mi te rog ce-i aia schizofrenic și ce înseamnă un astfel de comportament. Încearcă să nu dai definiții din manualele de psihiatrie ci gândește-te și singur/ă la un astfel de comportament și încercă să-l analizezi cât mai obiectiv. Ce înseamnă maniac? Adică să-ți placă ceva și să-ți consumi resursele în acea direcție te face bolnav mintal? Ce înseamnă marcat de anxietate? Ce e cu acest termen pretențios? De când frica e considerat ceva nesănătos, când mai degrabă absența acesteia ar indica unele probleme în zona asta, noi ca specie n-am fi ajuns aici dacă n-am fi avut această frică. Plus că mare parte din simptome sunt absolut firești și umane. Uite spre exemplu psihiatria spune așa: 

Să te consideri normal e o revoltă interioară împotriva controlului psihiatric și a metodelor lui de diagnosticare conform 
DSM-5 
(manual pe care am avut ocazia să-l studiez în cele din urmă). 

Superb sau ce? 

( Mulțumesc userilor forumului cultural HanuAncutei.com pentru feed-back și pentru discuțiile pe care le-am avut cu aceștia și care m-au ajutat să trag anumite concluzii ).

Încă dormi?

Trezirea, deșteptarea!