Postări

Cronica de film: Inglourious Basterds

Imagine
(30) Inglourious Basterds (2009)   "I have a message for Germany. That you are all going to die. And I want you to look deep into the face of the Jew that is going to do it! "   Mă întreb dacă poate fi ceva mai încântător la un film din categoria război, decât premisa unui Brad Pitt în rolul de locotenent al armatei americane care vânează naziști pedepsindu-i cu moartea apoi cu tăierea și deținerea ca trofeu a scalpului. Oare poate fi ceva mai încântător la un film cu naziști și evrei ( La vita è bella , Lista lui Schindler , Pianistul , Evadare din Sobibor . Zwartboek , etc.) în care rolurile de vicitmă-agresor se inversează? Ei bine, în capodopera lui Quentin Tarantino - Ticăloșii fără onoare ( Inglourious Basterds ) avem toate aceste elemente precum și alte condimente care dau filmului o alură ușor comică pe alocuri, dar mai mult tragică spre dramatică, cu cadre sângeroase, pline de brutalitate, dar convingătoare. Tipic lui Tarantino de altfel.

The Elephant Man

Imagine
(29) The Elephant Man (1980) „Chiar nu credeam că acel căpcăun va ieși din temniță” Un film ce are la bază povestea adevărată a lui John Merrick – un om cu un chip deformat a cărei reacție la vederea sa e repulsia, cu un scenariu ușor modest dar cu un puternic mesaj, The Elephant Man e o critică adusă societății britanice a secolului 19, în ciuda elogiilor și a meritelor realității revoluției industriale. Un film emoționant și mai presus de toate, un film uman. Adus pe lume în circumstanțe nedezvăluite, John Merrick ( John Hurt ) e denumit „omul elefant” datorită motivelor enumerate mai sus, urâțenia fiindu-i exploatată într-un bâlci de unde e salvat de chirurgul Frederick Treves (Anthony Hopkins). Tratamentul uman de care omul elefant are parte de când rămâne internat în clinica unde Treves practică medicina, e unul surprinzinzător de plăcut, ( viața mea e împlinită pentru că știu că sunt iubit ) dar contrastează cu atât mai mult în revoltătoarea

Casablanca

Imagine
(28) Casablanca (1942) Lumea se prăbușește iar noi chiar acum am găsit să ne îndrăgostim. O melodramă de război romantică, un film clasic de referință, cu sonoritate accentuată pentru istoria cinematografiei, Casablanca  te introduce în atmosfera tulbure a vremurilor marelui război (cel de-al doilea Război Mondial), când mai marii conducători ai statelor beligerante se jucau monopoly pe harta lumii, iar oamenii nu se simțeau în siguranță fiind nevoiți să se refugieze din calea războiului. Război al cărui final ce nu mai avea să aibă loc, era așteptat cu speranță sau disperare de toată lumea, iar libertatea Americii, care deși a participat la conflict, nu a dus nicio luptă pe teritoriul ei, era privită ca o oază în deșertul ororilor și suferințelor, și adeseori găsită ca o iluzie, ca o fata morgana a înșelăciunilor. Casablanca, orașul marocan al cărei țări făcea parte din colonia franceză era un oraș tampon în care mulți refugiați din toate categoriile sociale erau blocaț

Forrest Gump

Imagine
(27) Forrest Gump (1994) "Să nu lași pe nimeni să spună că e mai bun ca tine, Forrest!" Forrest Gump  e înainte de toate o lecție de viață despre un personaj pe care regizorul Robert Zemeckis  s-a simțit obligat să-l construiască după tiparele romanului care a stat la baza scenariului după care s-a realizat ecranizarea: un copil extraordinar, inocent, încet la minte, dar limpede și precis. Nu un idiot , nu un retardat , nu un prost .  Mama spune că prost e cel care face lucruri prostești. Forrest Gump  ne prezintă cu excelență povestea de viață a unui băiat care n-ar fi avut prea mari șanse de supraviețuire în alte epoci, și în alte societăți, pentru a nu avea pretenția de reușită în viață. Reușită care se va materializa prin absolvirea unei facultăți, îndeplinirea stagiului militar, (pentru ca ulterior să devină erou de război), câștigarea campionatului mondial de tenis de masă, pescar de succes pe un vas de pescuit creveți care îi va aduce bogăția

Recviem pentru un vis

Imagine
(26) Recviem pentru un vis (2000) "Te descurci, faci bani, hai să-ți dezleg misterul! În realitate i-ai vândut lu' mă-ta frigiderul. Față-n față cu tine îți spui: Să mă las, nu pot! Și realizezi că viața ta e dată dracu'  de tot." O viață care nu a reușit să fie împlinită de " american dream ", care mai mult decât atât, a ajuns un coșmar sinistru. Aceasta este viața personajelor din Requiem for a dream . Filmul începe cu cearta dintre Sara Goldfarb ( Ellen Burstyn ) și fiul acesteia - Harry ( Jared Leto ) care îi fură televizorul mamei spre a-l amaneta. Scopul? Obținerea de bani pentru doza zilnică. Recviem pentru un vis  are aceeași temă ca a altui film recenzat pe acest blog -  Trainspotting , însă spre deosebire de Danny Boyle care refuză să adopte o poziție moralizatoare și care nu-și condamnă personajele, lecția fiind acolo, pentru cine vrea să o vadă, regizorul filmului de față  Darren Aronofsky  ( Pi , The Fountain , Black

Il Gattopardo

Imagine
(25) Il Gattopardo (1963) "Ca totul să rămână la fel, totul trebuie să se schimbe" Prima oară când am avut ocazia să vizionez Il Gattopardo sau Ghepardul   lui Luchino Visconti mi s-a părut un film anost, care avea destule neajunsuri: Lipsit de intrigă, de acțiune, însă la vremea aceea nu știam că cea mai puternică formă de expresie artistică -filmul- nu se rezumă doar la asta. Mi-am îmbunătățit apoi bagajul cinematografic cu ecranizări precum Persona , Stalker , Brazil sau La dolce vita , iar acum când l-am revăzut, consider că are multe de spus ca film încât să merite un loc în lista mea de recenzii. Ulterior aveam să aflu că Ghepardul  e mai bine cotat de critică chiar și decât Gone with the Wind și este totodată genul de ecranizare a cărei valoare artistică și greutate crește în timp. Il Gattopardo (1963) e un film de artă clasic cu o distribuție remarcbilă: Burt Lancaster , care interpretează rolul principelui di Salina,  Alain Delon , descendent al fa

Silence: Puterea Credinței

Imagine
(24) Silence (2016) "Și eu mă rog, Rodrigez. Dar nu ajută. Continuă să te rogi, dar roagă-te cu ochii deschiși!" Silence (23 decembrie 2016)   sau Silence: Puterea Credinței  e o ecranizare de mare clasă, a unui regizor de mare clasă, Martin Scorsese , ce are ca temă credința, puterea (sau slăbiciunea ei) și arată cât de departe sunt oamenii în stare să meargă pentru a sluji un crez .  Silence: Puterea Credinței ,   e un nume prost ales de către cei care au tradus titlul original Silence , dar cumva o greșeală scuzabilă având în vedere că s-a încercat o clarificare succintă a subiectului filmului, pentru a avea o idee vagă și îngustă despre film, dar nescuzabilă având în vedere că Scorsese s-a referit strict la Tăcerea lui Dumnezeu, (cel omnipotent, omniprezent, omniscient și pururea iubitor), referitor la suferințele, caznele și durerile paroxistice ale celor care sunt în stare să-și dea și viața decât să gândească. Nu asta am vrut să spun, îmi cer scuze:

The Shining

Imagine
(23) The Shining (1980) "Come on Dany! Come and play with us! Forever, and ever, and ever" Pe lângă faptul că am avut plăcerea să revăd această capodoperă semnată de maestrul Stanley Kubrick, totodată am descoperit noi elemente odată cu trecerea timpului (să tot fie vreo 5 ani de când am văzut The Shining ), elemente și observații pe care încerc să le inserez în recenzia pe care urmează să o prezint. Prin prezenta recenzie, sper să-mi fac atins scopul de a te face să-l revezi, iar pentru cei ce nu l-au văzut ...ei bine, e păcat să treci peste această producție muncită asiduu de Kubrick, un thriller cu nuanțe de horror, un film clasic a cărui secvențe au ajuns pe cărțile de profil, fiind totodată niște adevărte embleme ca să nu mai amintesc de replicile celebre precum: "Wendy, I'm home!"  sau răcnetul nebun a lui Jack Nicholson : "Heeeeeeere's Johny!" The Shining e punerea în scenă a romanului omonim al lui Stephen King ,